I like myself today.

I hate winter.

I hate it because it's cold. And my hands and feet are always frozen.

You used to melt my heart one year ago - you can't do it anymore.

I realized - lately- that it's nice to live for yourself. Trust yourself- and not somebody else.

I also realized that I'm too young to love , to hate, to care.

Yes, I stopped caring, because it doesn't fit me.

I don't feel you inside my bones anymore. Because you're not there anymore. Nobody is.

And I like it like that.

I can have anything I want. Because I'm great.

My self-esteem is high.Because I deserve it.

I don't want somebody else. I don't want anything...anymore.

! Hey ! Listen ! Bif Naked - I love myself today :

http://www.youtube.com/watch?v=zKjwRzutjx0

Suntem...

Suntem toti sori. Si fiecare in parte.

Mai stralucitori, mai luminosi, mai bosumflati intr-o zi innorata.

Mai rosii dimineata si seara, mai obositi dup'amiaza si mai palizi iarna.

Suntem artisti. Actori in propriul nostru film. Si scenaristi. Si regizori. Iar viata noastra e o scena.

Suntem, asa cum a spus Corina, carti necitite. Cu pagini scrise sau nescrise inca.

Suntem prea mari. Sau prea mici. depinde.

Suntem asa cum vrem sa fim.

Suntem calatori prin viata. cu un mijloc de transport rapid.

Dar inainte de toate, suntem liberi. Suntem pasari in inaltul cerului. Putem urca, pluti sau putem cadea. Putem zbura intr-o directie, sau putem calatori spre nicaieri...

Never trust Love.

Dragostea e slăbiciune, nu putere - cum se spune de obicei.
Dragostea e durere - nu incântare.
Dragostea e dependenţă - nu libertate.
Dragostea e egoism şi generozitate - într-o concentraţie ce iţi poate fi fatală.


Să nu crezi niciodată ca iubeşti - şi dacă iubeşti - să nu crezi niciodată că e bine. La inceput e totul miraculos...Primul sărut, prima îmbrăţişare, prima plimbare.. Până când intr-o zi..apare prima contrazicere, prima ceartă, primul ţipăt, prima lacrimă, prima ocară, primul regret, primul gând de genul " ce s-ar fi intâmplat dacă...". Dar nu contează ce s-ar fi întâmplat dacă.. pentru că acel dacă e doar o ipoteză, e un semn al îndoielii.

Ştii ce trebuie să faci când îţi vine prima dată gândul despărţirii? Să-l ignori. La fel şi a doua oară- dar nu fără să îţi pui un semn de întrebare. Treptat, vei vedea ca semnele de întrebare se adună - zece, douazeci, treizeci, o sută... Şi vei încerca să-ţi recapeţi curajul pe care-l aveai atunci, întâia oară - când erai atât de hotărâtă să spui Adio! ..

Nu te întreba niciodată ce te vei face fără el - mereu va fi mai bine fără. Când certurile ajung să fie mai dese şi mai copleşitoare decât surprizele, decât bucuriile, decât întâlnirile- şi mai ales decât toate la un loc - atunci ştii ca ţi-e mai bine fără.

Nu ai nevoie de toate astea - o viaţă ai - şi nu merită trăită în chin, suferinţă şi certuri.

O viaţă ai - şi faptul că e una singură îţi dă dreptul să spui Adio! oricât de des vrei şi simţi nevoia.

Pleacă!

Uită!

Şi nu privi înapoi !

Niciodată...

să nu priveşti înapoi!

Mergi înainte,

cântă,

visează,

râzi,

iubeşte,

uită...

Uită că te-ai născut,

uită că trebuie să mori,

dar nu uita să trăieşti.

Şi ţine minte: dragostea e doar un pretext ca să ne mascăm slăbiciunea. Spunem că iubim atunci când ne obişnuim cu prezenţa cuiva.

Spunem că iubim .. atunci cand ne e frică să o luăm de la capăt..

No You

Luni, marti, miercuri, joi, vineri... Nici nu stii cat de greu au trecut zilele astea. Inimaginabil de greu trece timpul fara tine. Secundele parca se lungesc, minutele refuza sa se mai termine, iar orele...Orele zabovesc.

Si gandeste-te ca mai urmeaza o sambata, o duminica, si apoi o iau de la capat cu o alta zi de luni, o alta zi de marti...si celelalte dubluri plicticoase si identice ale tuturor zilelor de saptamana asta.

**Stiai ca 14 zile cuprind 1 209 600 de secunde? Iti dai seama cat timp?! Si tu ziceai ca e putin!**

Nimic nu e la fel cand nu esti aici. Ti-am zis si tie, nici casa nu vrea sa ma mai tina. Ma inabusa cu caldura si cu o atmosfera apasatoare si mi-e din ce in ce mai greu sa respir. Si nu ma refer la astm - nuu; crede-ma, lipsa ta e mult mai grava decat astmul. Nu poate fi tratata cu doua pastilute.

Hai, vino, pune-mi catusele si reda-mi libertatea! pentru ca - da, tot ce ma leaga de tine, ma elibereaza.

Sunt inchisa fara tine.

____________

Ziceam si eu asa.

Perfection is not what you want!

She's the perfect woman.

She's beautiful, she's hot, and she's never got issues.

She can look at herself in the mirror for hours- and you know that you can spend exactly the same time looking at her too.

She's amazing in every single way. She turns you on and she gives what you want, with only one condition: always give her what she wants. If you can't promise her that, expect what's worse from her: she'll stop being an angel, a become the devil. The most cruel one. She'll stop being kind - she'll become mean and disrespectful. She'll cheat on you with every guy that wants her - and trust me, every guy wants her!. And she'll pretend she's never loved you- even if her heart will be dying inside.

"Try not to become a man of success, but rather a man of value." Albert Einstein

Success is accomplishing the thing that you want to accomplish. To most of the human race, success is strictly related to money. And so i wonder - what did Einstein mean when he said "not to become a man of success"? Do not become a rich man? I think so, yes.

Being a man of value is a hard thing. It's complicated to make people think about you as a valuable man - but it's harder to be a successful unvaluable person.

It's always hard to make things right - but it is easier that leaving them as wrong as you made them by a mistake. It's hard to face your conscience. It's the hardest thing on earth.

It's easier to be poor and honest, and loved by the other - "a man of value" - than a man rich, envied, abandoned "successful man".

Just because

Repentance is good but innocence is better.

sweet memories

Ceea ce oamenii NU stiu.. e ca totul in viata are un motiv sau ar trebui sa aiba un motiv.. si daca acel motiv nu exista ei se confrunta cu doua optiuni: sa gaseasca un motiv sau sa renunte sa mai spere. din pacate, majoritatea persoanelor aleg ( irational) sa renunte. cea mai proasta alegere, as spune eu. pentru ca .. viata fiecaruia are o cale de urmat. iar renuntarile..nu sunt o parte din ea.

viata trebuie sa fie asa cum fiecare vrea sa o aiba.

________

pentru ca in final.. amintirile sunt totul.

amintirile altora..

despre modul cum ti-ai trait tu viata.

it hurts. so we lie.

uneori

nu stii ce vrei

si nici nu are cine

sa te-ajute sa-ntelegi

si e atat de greu

sa te prefaci

ca poti sa mai continui

cand tot ce vrei

e sa pui stop.

sa fugi

sa ai , sa dai

sa ceri

s-alergi

sa mergi

sa-ncerci

sa poti , sa vrei

sa vii , sa pleci

sa ai , sa dai.

si sa primesti,

da, trebuie sa primesti

mereu ceva in schimb

pentru ca cine face

ceva pentru nimic?

cand stii c-acasa

te-asteapta acelasi scandal

aceleasi mutre schimonosite de vreme

si de povara zilelor care nu se mai termină,

de greutatea vietii pe care o au in cârdăşie,

iţi vine sa-ti iei lumea-n cap

si sa fugi

de tot ce ti-ai dorit vreodata

sa renunti

pentru ca asta iti spune tie inima

ca e usor sa fugi ,

si ca e greu sa stai

dar trebuie sa stii

ca intre a nu simti nimic

si-a suferi,

e preferabila durerea.

si totusi uiti

ca uneori

cel mai simplu lucru pe care l-ai putea face

e cel care te poate salva

uneori

sa fii copil

e tot ce trebuie.

Si ce vrei sa-ti spun? Ca ma pierd in ochii ei negri?

"- Ai fost vreodata in Braila?
- Nu.
- Pacat. Daca veneai, poate ne cunosteam si ieseam si noi la o cafea.[...] Vrei sa iesim la o cafea?
- ...
- Vrei sa mergem la o cafea?!
- ...Da.
- Ai prieten?
- Da.
- Si ce daca? Mergem la o cafea, nu facem nimic. "
[ Eu cand vreau sa fluier, fluier ]

E ca si cum povestea noastra nici nu s-a sfarsit.

Choices

" The human life is made up of choices:

Yes or No

In or Out

Up or Down.

and then there are the choices that matter:

To love or hate,

to be a hero or to be a coward,

to fight or to give in,

to live.. or die.

live or die. <>that's the important choice. and it's not always in our hands."

Grey's Anatomy, S06E24.

there are millions of times in our lives when we have to make choices. we make choices every day, so much that we get to make choices not only for ourselves, but for others too.

we get to decide who we'll be spending our life with

and we get to make mistakes. a lot of mistakes

but the most important moments in our lives are the ones that we can't control,

the ones when the choice isn't ours.

all the rest are just piece of cake

it's way harder to wait, to hope to be chosen - than to choose.

All I am is me.

Un..prieten m-a intrebat azi daca ma simt bine in pielea mea.. intrebare pe care ar fi fost normal sa mi-o pun eu de cateva ori inainte. Am raspuns da. si apoi m-am gandit la niste argumente. Nu exista raspuns hotarat, fara sa existe argumente. Apoi mi-am dat seama: ma simt bine in pielea mea pentru ca am invatat sa nu fac nimic de care mi-ar putea fi rusine mai tarziu.

Ma simt bine in pielea mea pentru ca de nenumarate ori mi s-a spus, si am aflat si singura, ca pot face orice; trebuie doar sa-mi doresc. Am darul unei persoane care obtine tot ce vrea. Si asta se intampla pe bune, nu sunt doar increzuta. Se intampla pentru ca.. eu cred in visele mele. cred in ce vreau.. si continui sa visez.

Ma simt bine in pielea mea pentru ca sunt inconjurata de persoane minunate. care ma iubesc. care ma sustin. si care stiu ca oricand vor avea nevoie, voi fi acolo.

Nu imi place sa ranesc pe nimeni. imi place sa ajut. imi place sa fac bine.

Cand simt ca fac rau, ma ascund. incerc sa opresc raul.

Gresesc des, gresesc fara sa vreau, gresesc din neatentie.

Apoi incerc sa-mi repar greseala. Uneori reusesc, alteori nu. cand nu reusesc - fug.

Nu sunt perfecta; nu am pretins vreodata ca sunt perfecta. Cei ce ma iubesc si-au asumat riscul de a iubi o persoana imperfecta, si se descurca destul de bine. suporta voiniceste imperfectiunile. Si asa trebuie sa fie.

Pentru ca sunt om si am nevoie de iubire si stiu sa inapoiez iubirea pe care o primesc.

Sunt om si gresesc.

Sunt om si trebuie sa fiu iertata.

time of death 19:30

se intampla. mai devreme sau mai tarziu. we all die. totul e bine - sau nu - si deodata nu mai e. nu numai ca nu mai e bine, dar nu mai e nimic. nici bine, nici rau - deodata totul se opreste. ca un ceas. un ceas care se opreste nu arata nici ora buna, nici ora rea - nu arata nimic, sau le arata pe amandoua. o data pe zi arata ora corecta.

Si dupa asta, dupa ce te opresti ca un ceas, mai ai dorinte?

Si daca lumanarea de la capataiul tau e o tigara aprinsa - iti mai pasa?

Si daca mormantul tau e sub un salcam , cu vedere la lac - ce se intampla?

Nu esti intr-un cimitir - asta inseamna ca n-ai sa fii un cadavru mancat de viermi?

Nu.

Inseamna ca vei fi un cadavru mancat de viermi, la umbra unui salcam, cu vedere la lac.

Cel putin celelalte cadavre mancate de viermi n-o sa te plictiseasca - cu povestile mortilor lor.

La un punct in viata ta, devii blestemat.

Acelasi lucru care iti ofera darul vietii si celelalte rahaturi , te blesteama. Iti ofera un secol - sau jumatate de secol , sau un sfert, daca esti ghinionist - de viata - si o eternitate in care sa fii un cadavru mancat de viermi.

Uimitor, calaul tau e Timpul.

___________________

Timpul isi ingroapa singur mortii.

Si-si sapa singur groapa.

- bineinteles ca e asa. Daca nu si-ar sapa-o singur , cine ar face-o pentru el?

Ii ucide pe toti - si cate din victimele sale ar fi capabile sa-l ierte?

Niciuna, cel mai probabil.

___________

I love my dad.

România de ieri, de azi, dar...mâine?

E 2010, un an in care, indiferent dacă alegem să vedem sau nu, lucrurile încep să meargă din ce în ce mai prost. De fapt, stai, că lucrurile au mers prost şi înainte în România - încep să mă-ntreb dacă au mers vreodată cu adevărat bine.mă îndoiesc- dar acum începe să se observe un început al sfârşitului.

Viaţa a fost grea dintotdeauna aici, ştiu bine şi eu - ştiţi bine şi voi. Legile lipsite de bun simţ care ni se aplică acum sunt doar aşa, ceva la care ne aşteptam de mult timp, iar oamenii simpli obişnuiesc să-i spună "colac peste pupăză".

Ciudat e că aici, deşi regulile există şi sunt aplicate!, ele sunt respectate doar de păturile considerate inferioare ale societăţii. Şi mai ciudat de atât e reciprocitatea acestei teorii. Oamenii inferiori sunt consideraţi inferiori tocmai pentru că.. ei bine, se supun regulilor.

Ceea ce lipseşte cu desăvârşire în ţărişoara noastră este respectul. Faţă de oameni, faţă de drepturi, faţă de obligaţii.

Constituţia prevede clar existenţa unei grupări politice pricepute, care să lupte pentru restul ţării şi să se ocupe ca dreptatea să fie la ea acasă. Întrebare: care parte din această poveste a fost înţeleasă greşit de dobitocii ale căror creiere par să fi fugit pe meleaguri îndepărtate omuleţii politici din România, pentru că în loc de personalităţi capabile de reuşită, am primit nişte rataţi lacomi, al căror ideal este să se spele la fund cu banii noştri să fure ce şi cum pot şi să nu le ajungă nici măcar atunci când se simt deja cu musca pe căciulă - şi toată lumea poate să observe fără probleme musca de pe căciula lor!

E trist, e foarte trist că s-a ajuns aici - România de azi mă face să mă gândesc la anul 2012. Nu s-ar purifica oare lumea dacă lichenii ăştia ar dispărea definitiv?

Ştii, cred că dacă Dumnezeu i-ar mai spune încă o dată lui Noe să facă o arcă şi să salveze câte doi omuleţi din fiecare naţiune, la urcare ar fi scrise două lucruri:

! No smoking !

şi

! Interzisă intrarea românilor !

Greseli..

Facem greseli in fiecare zi. Tot felul de greseli.

Alegem hainele gresite, pentru ca uneori e cald , apoi ploua.

Alegem sa facem lucruri gresite, pe care ori ni le dorim, ori le facem din obligatie.

Gresim la tot pasul, cu nerusinare chiar.

Ne alegem gresit prietenii, scoala, facultatea

ne purtam idealuri pe culmi eronate.

Ne alegem cai gresite in viata.

Alegem sa inselam.

Alegem sa mintim.

Alegem sa tacem, atunci cand ar trebui sa vorbim.

Alegem sa ramanem impasibili atunci cand ar trebui sa actionam.

Alegem sa ne speriem atunci cand ar trebui sa fim calmi.

Da, greselile sunt probabil o foaaaarte mare parte din viata noastra.

Ele sunt cel mai rau , dar si cel mai bun lucru pentru fiecare din noi.

Da, sunt rele pentru ca... ei bine, sunt greseli. si in fond, ranesc pe cineva,

pe noi, pe cei dragi noua, pe cei dragi celor dragi noua. dar ranesc.

insa bunatatea lor... nu e bunatate propriu-zisa,

ci mai mult UTILITATE.

Singurul lucru bun pe care il putem face atunci cand am gresit

e sa ALEGEM SA INVATAM DIN GRESELI.

Oamenii mari nu sunt cei care nu au facut greseli,

ci cei care au facut greseli si care au ales sa nu le repete.

Greselile sunt peste tot, la tot pasul, uneori este greu sa le mai deosebim

de lucrurile bune. Exista oameni care se nasc, zilnic, din greseli.

Sarcini nedorite, vieti nefericite, acesta e secolul 21.

dar un lucru pot sa iti spun:
eu in viata ta, dragul meu, nu sunt o greseala.

... tie.

Nimeni nu intelege nimic niciodata.

nu sunt o persoana care sa fie inteleasa.

si nimeni, inafara de tine, n-o sa stie vreodata cui ii sunt adresate lucrurile astea.

dar e bine.

..Am o gramada de regrete

mai stii cand imi reprosai ca mereu spun , dupa ce fac ceva, ca mai bine nu mai faceam?

aveai dreptate..

dar cand nu ai avut tu dreptate?

...cand?

E dragut ca pot sa iti spun lucrurile astea

si nimeni , nici macar eu, sa nu stie ca ajung la tine.

e ca si cum as vorbi cu mine insami

in sinea mea

si tu ai auzi.

esti Dumnezeul meu uneori.

Imi pare rau

“We never understand how little we need in this world until we know the loss of it”

James Matthew Barrie Atat de adevarat! Imi lipsesti atat de tare uneori, incat te vad peste tot. Vad litere pe cladiri si ma gandesc ce-ar fi daca acela ar fi de fapt scrisul tau si daca tu ai fi fost acolo inaintea mea. As imbratisa probabil umbra ta, iar mana care o strange pe a mea acum ar deveni atat de straina.. Nici nu stiu unde sa te mai caut, in vise chipul nu ti-e clar si parca nu esti tu. Imbratisarea ta parca e , totusi, aceeasi. Cum imi sopteai tu la ureche " Nu pot sa am incredere..". Bineinteles ca nu puteai, nici eu nu aveam, nici eu nu am, nici eu nu voi avea vreodata. Suntem la fel noi doi, dar e prea tarziu sa iti spun asta. pentru ca tu nu esti aici. pentru ca nu vei mai fi vreodata. pentru ca nici nu pot sa iti mai cer sa fii aici, nici nu stiu daca asta vreau. Nu stiu ce vreau, de fapt. Dar am stiut vreodata? Spune-mi tu, care ma cunosti atat de bine, sau cel putin ma cunosteai.. Am stiut vreodata ce vreau? Daca as fi stiut, as mai fi plecat..? Imi pare rau acum. si tu stii asta. mereu ai stiut asta. si mi-ai si spus-o de la inceput. ti-as spune ca ai avut dreptate,dar... nu am de unde sa te iau ca sa iti spun asta.. sau poate ca am , dar pur si simplu nu imi sta in caracter sa recunosc. Da.. iar tu.. tu stii ca aceste lucruri iti sunt adresate, mai mult decat oricui, tie. si cand ai sa citesti randurile astea, scrie ceva.. undeva.. ca eu sa citesc si sa stiu ca-i scrisul tau.. sa stiu ca ai citit. sa stiu ca stii ca-mi pare rau.

contratimp.sau esecul unei iubiri perfecte

Motto: " Iar cand incepem sa-l experimentam pe "impreuna" nu inseamna catusi de putin ca unisonul a fost obtinut, ca am reusit sa vrem sa facem, in acelasi timp, acelasi lucru. Nimeni nu poate simti clipa de clipa ceea ce vrea celalalt ca el sa simta. Mereu va fi nevoie de unul care sa cedeze, sa aiba intelepciunea sau generozitatea de a se plia pe "seria temporala" a celuilalt. "

Gabriel Liiceanu

Si bineinteles, nu sunt eu aceea! Sau cel putin, nu de fiecare data. Nu ma simt in stare sa renunt la mine, la dorintele mele, la sentimentele mele pentru nimic in lume. nici macar pentru tine. Nu vreau, nu pot si m-am saturat sa dau de fiecare data ceea ce mi se cere. M-am saturat sa iert doar pentru ca mi se cere asta, m-am saturat sa uit, doar pentru ca cei din jur uita, m-am saturat sa fac asa si pe dincolo ca sa fie totul cum VREM. zic vrem , desi ma refer la VREI. E doar asa, o chestie de politete.

Vreau sa fiu pe primul plan, da. si vreau sa fiu singura care conteaza, da. Si poate ca as fi de acord ca cer prea mult, daca nu as oferi exact acelasi lucru in schimb!

dar nu. eu iti ofer toate astea. si le vreau inapoi. pentru ca altfel voi inceta sa mai ofer. iar asta se va intampla atunci cand nu voi mai iubi.

Si cainii stiu lucrurile astea. da-i unui caine mancare si el te va apara. da-i afectiune si iti va da afectiune. dar daca nu ii dai nimic.. iti va da si el nimic inapoi.

Poate ca imi e doar frica, nu vreau sa fiu eu cea care sa iubeasca mai mult.

sau poate ca pur si simplu nu ( te) inteleg. dar ma indoiesc.

Eu am fost ca tine. stiu ce vrei tu. si stiu ce simti tu. si mai stiu ca atunci cand eram ca tine, s-a gasit cineva care sa ma invete.

Dar tu nu ai fost ca mine. tu nu ai simtit, nu ai gandit si nu ai iubit ca mine.

* Si daca nu te lasi invatat, nici n-ai sa ajungi vreodata..*

“Paradoxul vremurilor noastre în istorie este ca avem:
cladiri mai mari, dar suflete mai mici;
autostrazi mai largi, dar minti mai înguste.
Cheltuim mai mult, dar avem mai putin;
cumparam mai mult, dar ne bucuram mai putin.
Avem case mai mari, dar familii mai mici,
Avem mai multe accesorii, dar mai putin timp;
avem mai multe functii, dar mai putina minte,
mai multe cunostinte, dar mai putina judecata;
mai multi experti si totusi mai multe probleme,
mai multa medicina, dar mai putina sanatate.
Bem prea mult, fumam prea mult,
Cheltuim prea nesabuit,
Râdem prea putin,
Conducem prea repede,
Ne enervam prea tare,
Ne culcam prea târziu, ne sculam prea obositi,
Citim prea putin, ne uitam prea mult la televizor si
ne rugam prea rar.
Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des.
Am învatat cum sa ne câstigam existenta, dar nu cum sa
ne facem o viata,
Am adaugat ani vietii si nu viata anilor.
Am ajuns pâna la luna si înapoi, dar avem probleme
când trebuie sa traversam strada sa facem cunostinta
cu un vecin.
Am cucerit spatiul cosmic, dar nu si pe cel interior.
Am facut lucruri mai mari, dar nu si mai bune.
Am curatat aerul, dar am poluat solul.
Am cucerit atomul, dar nu si prejudecatile noastre.
Scriem mai mult, dar învatam mai putin.
Planuim mai multe, dar realizam mai putine.
Am învatat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam.
Am construit mai multe calculatoare: sa detina mai
multe informatii, sa produca mai multe copii ca
niciodata, dar comunicam din ce în ce mai
putin.
Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei
încete; oamenilor mari si caracterelor meschine;
profiturilor rapide si relatiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri, dar
mai multe divorturi,
Case mai frumoase, dar camine destramate.
Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide,
scutece de unica folosinta,
moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte,
corpuri supraponderale si pastile care îti induc orice
stare, de la bucurie, la liniste si la moarte.
Sunt niste vremuri în care sunt prea multe vitrine,
dar nimic în interior.
Vremuri în care tehnologia îti poate aduce aceasta
scrisoare si în care
poti decide
fie sa împartasesti acest punct de vedere,
fie sa stergi aceste randuri.
Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite,
Pentru ca nu vor fi lânga tine o eternitate.
Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te
veneraza, pentru ca acel copil va creste curând si va
pleca de lânga tine.
Aminteste-ti sa-l îmbratisezi cu dragoste pe cel de
lânga tine pentru ca aceasta este singura comoara pe
care o poti oferi cu inima si nu te
costa
nimic.
Aminteste-ti sa spui “TE IUBESC” partenerului si
persoanelor pe care le îndragesti, dar mai ales sa o
spui din inima.
O sarutare si o îmbratisare vor alina durerea atunci
când sunt sincere.
Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mâna si sa
pretuiesti acel moment pentru ca într-o zi acea
persoana nu va mai fi lânga tine.

Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti
timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le
ai."

Octavian Paler, Paradoxul zilelor noastre

deci ce sunt eu?

Am nevoie de tine

Minunat! L-am ascultat si.. m-am gandit din nou la tine..

Si mi-am dat seama ca e adevarat tot ce se spune.. Ca te plac, pentru ca te iubesc..Ca te iubesc.. Pentru ca te iubesc!

Si stiu ca noaptea.. cand ma trezesc dupa un cosmar si sunt speriata si plang.. As vrea sa fii tu cel care sa ma tina in brate.

As vrea sa fii tu ultima voce pe care o aud seara si primul chip pe care il zaresc dimineata.

As vrea sa fii tu langa mine mereu.. Asa cum esti.. Asa cum stiu ca vei fi..

Hold me

Am revenit.

Ce intuneric i-afara, nu vad nici stele si nici luna..

Ma-ntorc pe o parte. Pot sa ma linistesc. Esti langa mine.

Mi-era teama c-ai sa pleci, dar bratul tau inca imi cuprinde soldul

iar tu.. tu esti la fel de aproape.

Iti simt rasuflarea pe pielea mea, daca ma concentrez destul de mult pot sa-ti aud chiar si inima.

Bate sa iasa din piept. Cu mana ii fac semn " Mai stai !"

Iti mangai pleoapele si buzele - "Mi-a fost dor!"

Stii ca te-am intrebat aseara ce-ar fi viata mea fara tine

Nici acum n-am gasit raspunsul

si ca sa fiu sincera, nici nu vreau sa-l gasesc

daca asta inseamna sa te pierd

imi place viata mea asa cum e, alaturi de tine.

Multi se plang ca-si pierd libertatea

Eu ma gandesc ca langa tine am castigat libertate

am mai castigat o viata

si o inima

care sa bata

in caz ca a mea se opreste .. candva

E-asa, o eternitate

" Pune-ti palma-n palma mea si-o sa te-nvat sa zbori"

Si simt pe buze, in sfarsit, gustul dulce al fericirii.

L-am luat probabil atunci cand te-am sarutat.

Refuz sa ti-l dau inapoi. Pot doar sa-l impart.

Sunt dependenta: de el, de tine, de el si de tine.

Si mai ales.. de Tine.

E amuzant,

inca-mi mai dai fluturi in stomac.

si-imbratisarea ta e mereu alta.

Te am si nu ma satur,

te vreau din ce in ce mai mult.

Tu esti ca vinul,

timpul te face mai dulce si mai gustos.

Si-am sa te beau incet, in pahar de cristal.

Si spun "incet" pentru ca n-am sa te termin.

Voi mai lasa putin pe fundul sticlei.

Putin din tine, din savoare..

ceva care sa faca diferenta.

asa cum tu , pentru mine, faci diferenta!