In primul şi-n primul rând, mi-e foarte somn.
In plus, ceva nu e in regulă cu mine, cu viaţa mea. şi-aş vrea să ştiu ce, serios.
Mă tem că de la o vreme am inceput să ma defectez, şi mi se reproşează asta destul de des.
Iar uneori mă simt ca musca-n curu calului. Am inceput să mă simt in plus lângă persoane pe care obişnuiam [!!!] să le iubesc.
Şi da, mă scârbeşte sictirul. Vă rog, lipsiţi-mă de el! Nu vreau sictir, mai bine intoarce-mi spatele , sau injură-mă sau fă-mi ce vrei, dar nu-ţi da ochii peste cap.
Şi replicile alea idioate..păstreaza-le pentru tine. Nu vreau sa le aud, nu vreau sa le percep, nu pot să mai suport.
Fie-ţi milă!
* * * * * * * * * * * * * * *
Acum că m-am decis s-ascult, spuneţi-mi, cine vrea să mai vorbească ?
Oh. Am nevoie de un moment... sau mai bine de o perioada - de respiro.
